Despre mine: cum am ajuns să fac fotografie și film

N-am avut un plan. Am crescut într-un sat din Olt, am terminat un bacalaureat nehotărât și nu știam ce vreau să fac mai departe - până când un prieten cu o cameră foto m-a dus, fără să-mi dau seama atunci, spre drumul pe care sunt acum.

Copilăria: un sat din Olt

Am crescut într-un sat din comuna Ștefan cel Mare, județul Olt, singur la părinți. Am făcut gimnaziul la Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, iar liceul l-am făcut deja într-un oraș, la Corabia.

Liceul: filologie, fără plan clar

La Corabia am fost la Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza, profil uman, filologie, cu specializare pe engleză avansat. Prin clasa a 10-a l-am cunoscut pe Victor Bogdan - o persoană care avea să devină foarte relevantă pentru tot ce a urmat.

Victor și prima cameră

Victor tocmai învăța să folosească o cameră foto, primită de la fratele lui mai mare, Valentin (Vali) Bogdan. M-a folosit pe mine ca subiect pentru două ședințe foto, ca să exerseze, iar apoi m-a învățat și pe mine cum s-o folosesc, ca să-i fac și eu poze lui. Așa a început totul - nu dintr-o pasiune declarată, ci dintr-un schimb simplu între doi prieteni.

Prima mea cameră

Am devenit curios cum funcționează, de fapt, o cameră, și mi-am dorit una a mea. Am reușit să-mi iau prima cameră, un Sony a6400 cu obiectivul de kit, și o dronă DJI Mini 3 Pro. Am scris deja despre camera asta și despre dronă în alte articole, și urmează să scriu și articole dedicate lor. Am început să învăț și să înțeleg fotografia de-adevăratelea, nu doar ca hobby ocazional.

Un bacalaureat fără răspunsuri

Am terminat clasa a 12-a fără să știu ce vreau să fac mai departe. Bacalaureatul a venit și a trecut, și tot nehotărât am rămas. L-am întrebat pe Victor ce plănuiește el.

Decizia: București

Mi-a răspuns că merge la București, că va sta cu fratele lui, Vali, și că va studia la Postliceala de cameraman-fotoreporter de la Colegiul Tehnic Media. După ce am cântărit mai multe opțiuni, și având norocul de a mă putea susține singur în București, am ales să merg cu el la postliceală, mutându-mă destul de aproape de el.

N-a fost un plan de carieră gândit din timp - a fost o decizie luată alături de un prieten, într-un moment în care nu aveam alt răspuns mai bun. De acolo, de la Colegiul Tehnic Media, a pornit tot restul: drumul care m-a dus, ani mai târziu, la Circo Bellucci, și multe alte proiecte despre care o să mai scriu.